Sf. Macarie Egipteanul

Sf. Macarie Egipteanul, Cuvântul al 35-lea (Colecția I)

Sufletul curat Îl poate vedea pe Dumnezeu atât cât îi este cu putință. Iar sufletul care nu este curat în întuneric umblă

Pe măsura credinței este și împărtășirea cu harul. Zapisul lui Adam a fost neascultarea

(Cuvântul 37, Colecția I)

1. Dar despre adunarea și sfânta întemeiere a mănăstirilor de frați, cum trebuie să petreacă și să trăiască unii cu alții și prin ce osteneli și trude și fapte pot iubitorii de adevăr să dobândească scopul amintit al dreptei credințe este nevoie să vorbim de acum înainte pentru ca, odată cunoscută calea care duce la cetatea cerească, călătorii sârguitori și bărbați astfel să alerge pe ea cu râvnă până ce vor lua [cununa][1].

Locuitor pustiului, înger în trup şi de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, Părintele nostru Macarie. Cu postul, cu privegherea şi prin rugăciune primind daruri cereşti, tămăduieşti pe cei bolnavi şi sufletele celor ce aleargă la tine cu credinţă. Slavă Celui Ce ţi-a dat ţie putere; Slavă Celui Ce te-a încununat pe tine; Slavă Celui Ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri. (Troparul Sf. Macarie Egipteanul - 19 ianuarie)