Sf. Grigorie Palama: Rugăciunea celui ce vrea să teologhisească

24 Iunie / Teologie

Rugăciune către Sfânta Treime

O, Dumnezeule a toate, Singur dătător și păzitor al adevăratei teologii și al tuturor cuvintelor și dogmelor ei, singură Treime atot-monarhică, nu numai fiindcă Tu singură conduci toate, ci fiindcă ai în Tine Însuți un singur și unic principiu mai presus de principiu[1], monada unică fără cauză din care provin și la care se întorc fără de timp și cauză, Fiul și Duhul, Duhul cel Sfânt și Domnul, Cel ce are de la Tatăl existența prin purcedere și Cel ce este dat și trimis și manifestat prin Fiul celor ce cred drept întru Tine, și Fiul Unul Născut, Cel ce are existența de la Dumnezeu Tatăl prin naștere, Cel ce prin Duhul Sfânt Se formează și Se sălășluiește și Se arată în chip nevăzut în inimile celor ce cred în Tine, Părinte singur nenăscut și nepurces și ca să spun pe scurt, Cel fără cauză, Singurul Părinte al Luminilor nedespărțite și de aceeași cinste cu Tine, o singură stăpânire, o singură putere, care este creatoare a luminilor create de mâna ta, dătătoare a toată cunoștința, ceea ce produci formele felurite ale cunoașterii și, în mod corespunzător, punând cunoștințele în chip natural în cei ce cunosc: în cei inteligibili, înțelegeri simple și nepătimitoare, iar în cei sensibili, simțiri complexe și pătimitoare, iar în noi, cei compuși, pe ambele. Ceea ce ai dăruit, din negrăită bunătate, cunoașterea despre Tine Însăți, după cât este îngăduit, numai făpturilor Tale raționale, dă-ne și nouă acum să teologhisim în chip bineplăcut Ție și într-un cuget cu cei ce din veac au bineplăcut Ție în faptă și cuvânt, ca să mustrăm și pe cei ce teologhisesc nu în chip bineplăcut Ție și să-i întărim în adevăr și pe cei ce Te caută pe Tine cu adevărat, ca să Te cunoaștem toți ca pe o singură și unică dumnezeire izvorâtoare, pe singurul Părinte și Purcezător și pe Fiul Tău Unul, dar numai Fiu, nu și Purcezător, și pe Unul Duhul Sfânt, dar numai purces, nu și făptură. Și să slăvim un singur Dumnezeu, într-o singură simplă, dar bogată dumnezeire nestrâmtorată, ca să spunem așa, de vreo limită, și să fim slăviți de Tine în bogată îndumnezeire și în revărsarea de lumină întreit luminoasă, acum și în vecii nesfârșiți. Amin.

[Traducere de L. Enache după ediția lui Boris Bobrinskoy din P. Hristou (ed.), Γρηγορίου του Παλαμά Συγγράμματα, t. 1, ediția a II-a, Tesalonic, 1988, pp. 25-26.]

 

[1] ἀρχήν ὑπεράρχιον.

Poți adăuga un comentariu folosind și acest formular