Cuvinte duhovnicești

Pomul raiului și pizma diavolului,

cuvintele șarpelui și înșelarea femeii

la uitarea poruncii Domnului m-au dus

și călcând porunca, pe drept am fost osândit.

Spini și mărăcini mi-a răsărit pământul.

Și condamnat fiind, m-am depărtat de Dumnezeu, de-a Raiului grădină

și rob am fost dus în țară străină.

Am dezbrăcat veșmântul cel dumnezeiesc și nestricăcios

și-am îmbrăcat în loc tunici de piele,

și sunt condamnat acum să trăiesc lucrând cu trudă,

și în pământ să mă întorc din care am și fost luat mai înainte.

        „Doamne, când Te-am văzut...”

Sf. Neofit Zăvorâtul: Contemplație a Celei de a doua veniri și a Înfricoșătoarei Judecăți

Despre a doua venire a lui Hristos și din cele ce au zis profeții despre ea și dumnezeiasca Evanghelie

Ca fiu, nu am iubit cu-adevărat pe Tatăl meu, Hristoase,

ca simbriaș primind simbria, nu m-am supus cu credință,

ca rob recunoscător Ție, de frica pedepselor nu Ți-am slujit.

Cu ce ochi, dar, voi privi la Tine?

Sf. Ioan Mavropous, Canonul al 3-lea la Mântuitorul Hristos, cântarea a 9-a[1]

„Şi i-a zis fiul: Tată, am greşit la cer şi înaintea ta

 şi nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău...”(Luca 15, 21)

Cum ia naștere viața duhovnicească în om și cum poate fi ea fățărnicită

În luna ianuarie 24,

Pomenirea minunii dumnezeiești și a Cuvioasei Xenia

A lui Neofit preotul monah și zăvorât

în amintirea dumnezeiescului ajutor care a avut loc în chip străin către el și schimbarea morții timpurii prin stâncă și prin prăpastie,

Un Cuvânt al Sfântului Neofit despre o virtute neglijată astăzi de cea mai mare parte a creștinilor, fără care însă nu dobândim măntuirea: ASCULTAREA. Ea este poruncă a lui Hristos atât pentru monahi, cât și pentru mireni. Sigur că se pot naște discuții aprinse în jurul ei  și există o întreagă patologie a ascultării, care vizează ucenicul, dar și învățătorul, dar despre aceasta, într-un alt context...

Odată, pe când îmi spuneam gândurile Starețului Efrem din Arizona, a sunat telefonul… L-a ridicat… am auzit o femeie care plângea, striga…

– Ai văzut, fiica mea, spunea Starețul, că sunt adevărate cele pe care ți le spuneam? Îți amintești când îți spuneam să faci acest lucru? Da, fiica mea, ai dreptate. Da, așa este.

Și apoi a închis telefonul.

– Gheronda, i-am spus eu, dacă este ceva care ține de Taina Mărturisirii, să nu-mi spuneți. Dacă este altceva, ce a pățit acea femeie de făcea astfel?