Eclogarie la praznicul Sfântului Maxim Mărturisitorul

20 Ianuarie 2014 / Patristica
  • G. Kordis - Sf. Maxim Mărturisitorul contemplând rațiunile creației - 2012
    G. Kordis - Sf. Maxim Mărturisitorul contemplând rațiunile creației - 2012

Această eclogarie (adică selecție) este alcătuită de Arhimandritul Maximos Simonopetritul (Constas), profesor de patristică la Institutul Holy Cross din Boston și la Harvard, cu prilejul sărbătoririi a 1350 de ani de la moartea Sfântului Maxim Mărturisitorul, iar versiunea muzicală a fost compusă de părintele Grigorie Simonopetritul și au fost cântate pentru prima oară la privegherea Sfântului Maxim săvârșită cu ocazia Simpozionului dedicat Sfântului Maxim în luna octombrie 2012 la Belgrad. Textul și partiturile au fost publicate în volumul Bishop Maxim Vasiljević (ed.), Knowing the Purpose of Creation through the Resurrection. Proceedings of the Symposium on St Maximus the Confessor, Belgrade, October 19-21, 2012  (Contemporary Christian Thought Series, 20), Sebastian Press & The Faculty of Orthodox Theology – University of Belgrade, 2013, pp. xvii-xix, 1-13. Eclogaria se cântă după tipicul grecesc la utrenie după polieleu, atunci când după tipicul românesc, se cântă mărimurile . Traducerea românească a textului aparține Laurei Enache iar partiturile românești pe care le cântăm la hramul parohiei noastre în fiecare an, au fost exighisite de Cezar Cocuz. Iată textul:

  1. Așteptând am așteptat pe Domnul și a luat aminte la mine și a ascultat rugăciunea mea”(Ps. 39, 2). Bucură-te, Maxime, Mărturisitorule, om ceresc, scăparea celor în nevoi. Primește cântarea noastră și lauda, Cuvioase Părinte, celor ce cinstesc calea muceniciei tale. Aliluia.
  2. Asemănatu-m-am pelicanului din pustie, ajuns-am ca bufnița în dărâmături”(Ps. 101, 7). Cuviosul Tău Doamne, ca un iubitor de înțelepciune[1] lumea întreagă străbătând, nu a avut unde să-și plece capul, până ce nu și-a dat ultima suflare, întru bărbăția sufletului. Aliluia.
  3. Pentru cuvintele buzelor Tale eu am păzit căi aspre”(Ps. 16, 4). Acestea adeseori le-ai grăit, cuvioase părinte Maxime, primind cuvânt de la Cuvântul până la tăierea limbii tale, dar nu și a cuvântului. Aliluia.
  4. Bucuria mea, izbăvește-mă de cei ce m-au împresurat”(Ps. 31, 7). Acum bucurându-te, Cuvioase, izbăvește-mă pe mine de demonii cei ce mă împresoară. Bucură-te, preafericite Părinte, călăuză fiind pe marea mult primejduită a vieții, izbăvește-ne pe noi, cei ce te cinstim pe tine, de neîncetatele valuri ale gândurilor[2].
  5. Ostenit-am strigând, amorțit-a gâtlejul meu, slăbit-au ochii mei nădăjduind spre Dumnezeul meu”(Ps. 68, 4). Urmând lui Moise, descoperitorule al lui Dumnezeu, ai sfâșiat vălul celor sensibile, descoperind rațiunile cele ascunse în adâncul ființelor și ai intrat în întunericul dumnezeiesc, pe Dumnezeu cunoscând și fiind cunoscut de El[3].
  6. Săgeată de prunci s-au făcut rănile lor și au slăbit asupra lor limbile lor”(Ps. 63, 8). Sfinte Maxime, mărturisitorule, ne-ai învățat pe noi să ne închinăm lui Hristos, Dumnezeu desăvârșit și om desăvârșit, Unul și Același fiind în două firi, și să cinstim două energii și voiri[4].
  7. Lăuda-se-vor cuvioșii întru slavă și se vor bucura în așternuturile lor”(Ps. 149, 5). Sfinte Maxime, slava părinților, cu dragostea ta pentru vestitul Grigorie Teologul, cele spuse de el umbrit, le-ai limpezit[5], văzând în el întreg chipul lui Dumnezeu Cel ce vede cele dinlăuntru[6]. Aliluia.
  8. Cântați Domnului cei cuvioși ai Lui și lăudați pomenirea sfințeniei Lui” (Ps. 29, 4). Maxime mărite, descoperitor al Cuvântului, primind toată revărsarea înțelepciunii, întru tine ai arătat pe Dumnezeu întrupat prin virtuți[7]. Aliluia.

 

[1] Ambigua ad Thomam, 1, 1.

[2] Capita de caritate, I, 52.

[3] Ambigua ad Iohannem 10.

[4] Ambigua ad Thomam 5; Opuscula (multa)

[5] Ambigua ad Iohannem et Thomam.

[6] Ambigua ad Iohannem 10.

[7] Ambigua ad Thomam, 1.

Poți adăuga un comentariu folosind și acest formular

You must have Javascript enabled to use this form.